Vă e frică de câinele- om?

Mă uitam la un film mai demult şi unul din subiectele dezvoltate, care mi-a atras atenţia în mod special a fost credinţa oamenilor din Evul Mediu în personaje ce, conform lumii noastre, nu există. Astfel, poveşti despre tot felul de creaturi circulau în secolele IX- XI ca adevărate, şi erau considerate reale chiar şi de către rege. Unul din aceste exemple este omul cu cap de lup. Se puneau diverse probleme la vremea aceea. Una dintre ele, era, dacă acestor persoane li se va predica Biblia sau nu. Motivul pentru care se punea această problemă era că oamenii acelor vremuri nu ştiau dacă aceştia sunt oameni sau câini, iar regula spune că nu puteai să propovăduieşti evangheliile animalelor. Totuşi, câinii cu corp de om creşteau animale şi dădeau semne de decenţă, aşa că cei cu funcţii înalte au hotărât să li se vorbească şi lor. Chiar dacă ei lătrau ca răspuns. Ce este necesar să ştim este că în Evul Mediu, totul se împărţea în trei categorii: oameni, animale şi spirite.  Există înregistrări ale faptului că la vremea aceea oamenii credeau în multe astfel de
Întrebarea care se ridică din punctul meu de vedere, este, cum ajungeau oamenii la astfel de idei, dacă nu ar fi chiar văzut aşa ceva? Iar dacă astfel de fiinţe erau reale, alături de dragoni, inorogi şi sirene, ce s-a întâmplat cu ele?