article
Film, Travel Calatorii

La sat

Săptămâna trecută am fost luat prin surprindere cu ceva legat de facultate. Trebuia să mergem într-un sat să filmăm pentru un nou proiect de şcoală. Am fost eu cu colegă ca să lucrăm, să spun aşa şi alţi oameni care mergeau la oamenii la care am mers. O să aibă sens imediat. Ne-am dus cu maşina la 50 de kilometri de Cluj într-un sat numit Frata. Acolo ar fi urmat să filmăm cu nişte bătrâni pentru un film. Oamenii au fost foarte cooperativi şi au făcut în mod ciudat tot ce le-am cerut. Au aranjat “decorul”, au făcut ce le-am zis şi aşa mai departe.

În final însă au fost surprizele. După ce dl Pop făcuse treabă toată ziua, când s-a lăsat seara a început să dea de mâncare la animalele din fermă, să mulgă vaca şi cine ştie ce alte chestii să mai facă! Eu am purtat pentru prima oară în viaţă cizme de cauciuc ca să nu îmi umplu ghetele “bune” de noroi.
Ne-au poftit înăuntru şi au fost foarte ospitalieri. (În caz că nu am menţionat, colega mea îi cunoştea de aceea ne-am şi dus până acolo). Soţia dlui Pop, o bătrânica simpatică care apare şi în filmul nostru mi-a oferit pentru început dovleac copt la cuptor. Am mâncat aşa ceva. A fost prima oară. Mi-a plăcut foarte mult şi până la urmă l-am mâncat pe tot cu toate că nu credeam că îmi plac dovlecii. Apoi ne-au dat ceapă cu telemea şi cu slănină, toate de casă. Lapte atunci luat de la vacă (fascinant pentru mine) şi încă o mâncare cu pui făcută tot natural. Ce mi sa părut fascinant a fost dl Pop, care era pur şi simplu prototipul omului transilvănean. M-am văzut foarte mult în el, cu toate că nu mă văd acolo la bătrâneţi. De fapt, nu mă văd nicăieri.

Era plin de viaţă, făcea glume cu carul şi era foarte normal.Povestea foarte mult şi înţelegea orice. Soţia lui se mira cum oamenii la oraş mai ies seara din casă. Satul era undeva între dealurile Transilvaniei, luna era plină şi strălucea între nişte nori argintii. Din când în când se vedeau lumini în geamurile mici ale caselor şi băteau clopotele la mica biserică.
A fost o desoperire a unei Transilvanii pe care o ştiam din imaginaţia mea, din codul meu genetic şi din poveşti.
Aş vrea să mai merg odată, să le dau filmul în care apar.

O să pun şi poze pe site despre această descoperire!

About Iosif

CD Iosif Trif takes interest in developing creative works as well as studying the impact works of art and cultural products have on people at both a personal and group level.

Discussion

No comments yet.

Discussions & Opinions

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Please write your email address to subscribe to my blog and receive notifications of new posts by email.
Apasati aici pentru a va abona la acest blog.

Join 118 other followers

Inside Brumărel

Archive

Credo

Men give away nothing so liberally as their advice (Francois de la Rouchefoucauld)

2008- 2016 All rights reserved

Protected by Copyscape Web Plagiarism FinderUnauthorized use and/or duplication of this material without express and written permission from this blog’s author/owner is strictly prohibited.
%d bloggers like this: