article
Editor`s Letters, Siebenbuergen, Society & Culture

Despre Braşov

Braşovul poate că există de când lumea şi Pământul, dar este atestat documentar însă de 775 de ani. Corona, oraşul de la poalele Tâmpei este cel mai frumos oraş din câte am văzut deocamdată. Şi nu pentru că este oraşul meu. Cunoscut sub numele de Corona, Kronstadt sau Brasso, această aşezare din depresiunea Braşovului cară o imensă încărcătură culturală şi umană.

Anul acesta se împlinesc 775 de ani de la atestarea documentară a oraşului dar se pare că oameni au locuit cu mulţi ani şi înainte de acest prim document. Acesta fiind un document păstrat, ne duce cu gândul că au fost multe alte scrisori, hârtii etc în care apare numit oraşul dar că au dispărut undeva.

În Braşov se găsesc culturi şi locuri inimaginabile şi totuşi prezente în cotidian. De la biserica Neagră, iniţial numită biserica “Sfânta Maria” dar care şi-a căpătat acest nume în urma unui incendiu, şi saşii din jurul acesteia la aşchii din ceea ce se pare a fi Sfânta Cruce şi dacii ce aveau temple la Pietrele lui Solomon.

În partea opusă zonei noi, industriale, se află şi cartierul Şchei, cunoscut pentru bisericile sale. Dar Şcheiul este o îmbinare de tradiţie şi modernitate care compune un stil de viaţă autentic transilvănean, cu specific braşovean.
De altfel, aproape peste tot în Kruhnen, cum se numeşte în dialect săsesc, aerul este altfel. Piaţa Sfatului a fost şi este o importantă zonă de târg. Aici se ţine şi renumitul, pentru cunoscători, festival Cerbul de Aur. Apoi, pe străzile Nicoale Bălcescu, care se numea Strada Neagră,  Mureşenilor, unde se află şi Casa Mureşenilor, sau mai ales Republicii se ajunge la prefectură, primărie, etc. La capătul străzii Republicii se află o clădire ce a fost pusă în locul unei vechi porţi, clădirea MODAROM, acesta păstrând încă găuri de la gloanţele trase în Revoluţia din 1989.

Vara este sălbatică la Braşov, căldură, oameni, terase deschise în puţinele zile neploioase ale anului. Pe cealaltă parte însă, iarna, oraşul devine unul plin de tradiţii, de colaci şi colinde, de cele mai multe ori ajutate de zăpadă.

Chiar dacă este un oraş aglomerat de târguri, există şi zone care mă fac să mă gândesc la toţi oamenii care au trecut vreodată pe aici. Cum erau oare în perioada în care erau noi turnurile, Turnul Negru şi cel Alb, Cetăţuia sau alte clădiri?

Anul 2010 încă are ca şi coloană sonoră limbile română, germană şi maghiară care pot fi auzite pe stradă şi în casele oamenilor. O veche tradiţie s-a reînoit, aceea de a cânta cântece populare instrumentale din Turnul Sfatului.

Şi eu am cunoscut oameni deosebiţi despre care îmi place să scriu dar în textele şi hârtiile mele, puse pe rafturi momentan private.

Oamenii sunt cu totul aparte. Cei mai mulţi au poveşti incredibile, din vremuri apuse. Am cunoscut bătrâni care păreau să fie acolo încă de la începuturile cetăţii. Mulţi au poveşti despre străbunici şi rude, mulţi saşi auzi despre cum s-au zbătut cu lumea în timpul regimului totalitar şi cum acum suspină după tinerii plecaţi în Germania. Mulţi îşi amintesc de originile îndepărtate greceşi care reînvie tot mai mult de la an la an.

În continuare, se predă în română, germană şi maghiară, chiar şi la nivel academic, lucru care contribuie la eforturile de a duce mai departe obiceiurile vechi. Unele, cum ar fi parada Junilor ştiute de mii de oameni sunt printre lucrurile care compun mândria oraşului.

Astăzi, printre restaurante minunate, localuri şi hoteluri există multă vegetaţie floră populată de dihori, căprioare şi urşi.

Cred că Braşovul este un oraş care se diferenţiază datorită unei multiculturalităţi naturale, nu forţate. Românii trăiesc împreună cu saşii, comunitatea creştin- ortodoxă împreună cu comunitatea romano- catolică şi cea evreiască şi aşa mai departe.

Este un oraş foarte liniştit. Parcă şi astăzi oamenii merg încet ca oamenii ce au fost pe aici. Turnurile, Bastioanele şi casele au atâta însemnătate încât braşovenii şi cei ce doar au trecut prin oraş vor rămâne mereu între zidurile protectoare.

About Iosif

CD Iosif Trif takes interest in developing creative works as well as studying the impact works of art and cultural products have on people at both a personal and group level.

Discussion

No comments yet.

Discussions & Opinions

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Please write your email address to subscribe to my blog and receive notifications of new posts by email.
Apasati aici pentru a va abona la acest blog.

Join 118 other followers

Inside Brumărel

Archive

Credo

Men give away nothing so liberally as their advice (Francois de la Rouchefoucauld)

2008- 2016 All rights reserved

Protected by Copyscape Web Plagiarism FinderUnauthorized use and/or duplication of this material without express and written permission from this blog’s author/owner is strictly prohibited.
%d bloggers like this: