archives

Documentaries Documentare

This tag is associated with 7 posts

Journees du film francophone

Între 21 şi 28 martie se organizează la Cluj zilele filmului francofon (toate filmele în afară de unul au fost până pe 24 martie) cu tema Cambodgia şi Vietnam. Nu ştiu de ce au ales această temă, dar cred că au ales-o bine. Şi asta, pentru că în acea regiune s-au întâmplat lucruri care merită povestite, şi în prezent realitatea de acolo este profund marcată de trecut. Cel mai mult mi-a plăcut filmul  “L`important c`est de rester vivant”, al lui Roshane Saidnattar. Acesta este un documentar în care regizoarea merge în Cambodgia, ţara în care a crescut, şi stă de vorbă cu liderul şi teoreticianul Kmerilor Roşii, care aparent este vinovat de toate dezastrele care au devenit aminitirle de groază ale regizoarei. Mărturiile ei, ale mamei ei şi ale altor oameni, recompun o nebunie care a devastat ţara, omorând în un pic mai mult de trei ani, peste trei milioane de oameni. Mi s-a părut extrem de impresionant să aflu detalii despre această ţară mică asiatică şi istoria modernă prin care a trecut, crimele, foametea, interzicerea intelectualităţii (în urmă cu vreo 30 de ani era interzis să ştii să citeşti, să posezi bijuterii sau chiar oglinzi). Cel mai impresionant a fost momentul în care ele au revenit după 30 de ani în locul unde au muncit şi locuit. Roshane şi mama ei au reuşit Continue reading

Advertisements

A piece of work

Heartbreaking ar fi cel mai bun cuvânt care să descrie unul din documentarele care a intrat în topul filmelor mele preferate.
Realizat în 2010, filmul o urmăreşte pe formidabila Joan Rivers timp de un an, trasând în acest an şi cursul întregii ei vieţi. Joan Rivers cred că este artistul modern! Ce m-a impresionat cel mai tare a fost când am empatizat cu ea, o persoană nu neînţeleasă, ci prost înţeleasă de multe ori. 77 de ani de viaţă în care şi-a făcut până în prezent 26 de operaţii estetice şi a oferit lumii o vitalitate Continue reading

Runaway

Runaway, tradus în română “Eliberate” este un documentar englezesc făcut în anul 2001, ce surclasează multe emisiuni cu subiecte şocante. Este vorba despre un grup de fete iraniene, care din cauza abuzurilor de mai multe feluri suferite din partea familiei fug de acasă şi ajung la un fel de azil al unei asociaţii care se ocupă cu astfel de probleme. Filmul lasă acţiunea să curgă, protagoniştii vorbind în arabă. De asemenea nu sunt comentarii nici în arabă, nici în engleză.
Poveştile prezentate sunt de-a dreptul groaznice. Cele mai multe fete povesteau cum le băteau fraţii şi surorile lor, cum îndurau chinuri şi umiliri din partea membrilor familiei. Un caz însă m-a şocat cel mai tare. Când mă gândesc că cele povestite au fost chiar reale odată înţeleg mai bine gravitatea faptelor. O fată povestea că odată, când mama ei era plecată tatăl ei vitreg a încercat să o violeze, dar mama ei a venit la timp şi tatăl ei vitreg nu a mai violat-o. Ceea ce a urmat a fost exact opusul a ceea ce trebuia să se întâmple. Mama ei a luat o canistră şi a aruncat-o peste fata ei, încercând să îi dea foc. Ea a reuşit să fugă şi dezbrăcată s-a dus la poliţie. Mama ei a urmărit-o şi când a prins-o la poliţie a blestemat-o şi a tras-o de păr, supărată că nu a putut să îşi incendieze fiica.
În ultmele Continue reading

Ce-am mai filmat, ce-am mai montat

Însumarea filmelor pe care le-am făcut în ultima vreme arată diferit decât ce am făcut până acum. Nu, nu mi-am schimbat stilul sau ideile, dar temele pe care am avut de lucru au fost tare diferite. Am învăţat (sper) să fac trailere, am făcut un film despre extratereştri şi am filmat fântâna din faţa catedralei ortodoxe din Cluj, pe motiv că îmi plac valurile acelea mici. Continue reading

The end of the world cult

The End of the World Cult (româneşte “secta sfârşitului lumii” ) este cel mai bun documentar pe care l-am văzut în ultima vreme. În urmă cu 20 de ani, un bărbat s-a autoproclamat încarnarea lui Mesia şi a strâns un grup de adepţi împreună izolându-se într-un orăşel numit Strong city. Acesta, care îşi spune Michael, spune că cei care îl vor urma vor fi salvaţi când va veni sfârşitul lumii, la data prezisă de el. Continue reading

Cartea lui Dumnezeu

Filmul meu numit  Cartea lui Dumnezeu, este un documentar pe trei părţi. Spun pe şi nu în, pentru că partea a doua nu este o continuare a primei, ci o extindere a acesteia. Filmul, realizat în mai- iunie 2009, are în centru extremismul creştin ortodox şi ura manifestată prin xenofobia creştinismului modern. Subiectele dezbătute sunt fundamentalismul, relativismul şi comercialitatea. În afară de informaţii primite din surse directe, dar ascunse, cum sunt paginile de Internet sau blogurile, cel mai adesea nesemnate, care însă instigă la un mod de viaţă impregnat cu ură, în loc de pacea religioasă,  filmul conţine şi informaţii ale unor personalităţi în domeniul religios. Radu Preda, Titularul Facultăţii de Teologie ortodoxă şi Robb Daniel, preot catolic răspund la întrebări legate de aceste teme. Partea a doua, este numai interviul cu Radu Preda. Tematica religioasă, foarte controversată în aşa numitul “sat global” este şi centrul discuţiilor pe care le-am purtat, vorbind despre acei oameni care doresc să înlăture tot ceea ce nu este identic cu ei. Acei “salvatori” falşi, care consideră că sunt distruşi de comunicare şi multiculturalitate. Preotul spune că mersul la biserică este important pentru a şti şi a studia creştinismul, un om neputând să ştie din camera lui (cuvintele mele) ce vrea religia să ne înveţe. Continue reading

islamul clujean

Pentru ultimul mini documentar pe care l-am făcut am găsit ceva ce multă lume nu cunoaşte, chiar dacă locuieşte în Cluj Napoca. Mă refer la moscheea din Cluj şi la comunitatea musulmană. Prima oară când am fost, am fost îndrumat la un domn, care a fost de acord să îl filmez pe dânsul şi în interiorul moscheei. Era posibil ca el să nu fie în oraş la data filmării, aşa că m-a lăsat cu altcineva, un alt domn de la moschee. Acesta a povestit cu mine şi a fost destul de dezamăgit, în comparaţie cu ce fel de film credea el că fac. Se aştepta să fie mult mai dur sau complex, dar i-am explicat că nu doream să mă adâncesc prea tare, eu însumi necunoscând prea multe despre islam. A fost, ca şi filmul, o introducere în islam.

În primul rând am aflat că este corect să spun “comunitatea musulmană”, nu “comunitatea arabă”. În lume, mi-a explicat domnul administrator al moscheei, numai 20% dintre arabi sunt şi musulmani. Alt lucru pe care nu îl ştiam este că în Indonezia 90% din populaţie este de religie islamică.

Apoi am mers şi am filmat chiar în simpla sală de rugăciune. În moschee, femeile şi bărbaţii se roagă separat, dintr-un motiv mai logic decât cel pentru care în creştinismul ortodox femeile stau pe stânga iar bărbaţii pe dreapta. Mi-a povestit o mulţime de lucruri, chiar dacă i s-au părut neimportante, cum ar fi că islamul are cinci principii de bază, pe care mi le-a prezentat pe scurt.

În afară de generalităţi (foarte interesante de altfel), mi-a povestit că el însuşi s-a convertit acum câţiva ani la islam. Aşa a apărut o întreagă poveste nouă, oglindită şi pe scurt în film. Atunci mi-a explicat ce e nevoie să faci ca să te converteşti la islam.

Mă simt destul de mulţumit cu documentarul – interviu, şi sper că o să mai fac un film mult mai ca lumea în viitor. Până atunci, o să mai citesc din Coran (în română) şi o să aflu mai multe despre această societate, sper chiar de la sursă.
Acum să vedem ce o să spună profesorul meu de film, o dilemă care nu mai pare aşa mare. Fotografiile pe care le-am făcut nu le public încă pe site

Please write your email address to subscribe to my blog and receive notifications of new posts by email.
Apasati aici pentru a va abona la acest blog.

Join 128 other followers

Inside Brumărel

Archive

Credo

Men give away nothing so liberally as their advice (Francois de la Rouchefoucauld)

2008- 2017 All rights reserved

Protected by Copyscape Web Plagiarism FinderUnauthorized use and/or duplication of this material without express and written permission from this blog’s author/owner is strictly prohibited.