archives

Germania

This tag is associated with 6 posts

Conversaţie à la 1942

În timp ce în casa mea aveau loc mari rearanjări de vară, a ieşit la lumină o carte veche care se pierduse printre sutele de cărţi din bibliotecă.

Cartea este din 1942 şi se numeşte “Curs Rapid De Conversaţii Uzuale Româno-Germane”. Este un ghid de conversaţie din timpul războiului şi mai mult, un document al vieţii de atunci.

Dacă în ziua de azi, în ghidul meu de conversaţie şi gramatică olandeză (nu cred că am unul de germană, este o limbă pe care o cunosc destul de bine) găsesc propoziţii ca ” Pot să alerg pe bandă- Maag ik de loopband gebruiken?” sau “Pot coborâ de pe navă în timpul croazierei (la debarcader)- Mag ik het schip verlaten tijdens een stop?”, realităţile din 1942 propuneau alte subiecte de conversaţie.

Desigur că întâlnim teme universale, care nu s-au schimbat prea mult, cum ar fi “Cum vă numiţi” sau “Mă doare un dinte”, dar întâlnim şi particularităţi ale vremii care compun culoarea locală a României în timp de criză. Este de observat faptul că acest ghid este la a 4-a ediţie, mă întreb dacă este la a patra ediţie din cauză că realităţile crizei s-au tot schimbat şi oamenii au trebuit să se adapteze la alte situaţii şi să înveţe alte propoziţii. Cineva a făcut nişte note la capitolul despre cofetărie, deci ştiu astfel că manualul a aparţinut cuiva din familia mea, şi nu a fost cumpărat la anticariat.

Trecând peste asta, am găsit tot felul de propoziţii care astăzi par extraterestre, dar atunci erau foarte concrete. De pildă, este redat un dialog despre de ce să scrii cu litere latine sau gotice. Da, pe vremea aceea, germana se scria cu litere gotice (“Fraktur” le spun ei, în timp ce caracterele latine sunt numite “Antiqua”).

Din păcate însă, nu numai aceasta era problema oamenilor în timpul celui de a al Doilea Război Mondial. Bunicii şi străbunicii mei probabil învăţau despre “Camuflarea luminilor – die Verdunkelung”, “prescripţii pentru camuflarea luminilor – die Verdunkelungsvorschriften”, “Distribuire mărită a cartuşelor cu alice – erhöhte Schrotpatronenzuteilung”, sau cum să spună “Sosesc alimente! – Nahrungsmittel treffen ein!”.

Cu cât citesc mai mult din acest ghid, cu atât realitatea crudă a acelei perioade devine mai reală şi mai tristă. Sincer, nu îmi place subiectul. Răsfoind paginile îngălbenite ale cărţii, găsesc şi propuneri de conversaţii la graniţă: “Vin vameşii unguri în compartiment – Ungarische Zollbeamte kommen in das Abteil”, “Au uniforme ciudate – Sie tragen seltsame Uniformen”.

Cartea este într-adevăr un document al unei perioade de care noi am învăţat să ne detaşăm şi chiar dacă majoritatea oamenilor o privesc ca pe un timp îngrozitor, cred că am pierdut simţul din aer al erei. Mă bucur că am dat peste acestă carte, pentru că mi-a dezvăluit o realitate care m-a făcut să mă simt prezent atunci şi să înţeleg mai bine oroarea care este acea parte din istoria umană.

Noii eroi ai lumii

Zilele trecute am fost la o manifestare organizată de Centrul Cultural German, şi anume zile de filme nemţeşti. Am fost la două filme din seria propusă, tema manifestării fiind “Ţara are nevoie de eroi noi” (“Neue Helden braucht das Land”). Primul film pe care l-am văzut a fost un film îngrozitor (bun ca film, dar extrem de puternic ca realizare): Sophie Scholl, de Marc Rothemund, din 2005, o scurtă biografie a ultimelor şase zile ale lui Sophie Scholl, una din marile eroine ale Germaniei. Scholl, care în 1943 avea vreo 23 de ani împreună cu fratele ei şi alţi studenţi crease o societate secretă împotriva naziştilor. Aceştia au fost prinşi, despărţiţi şi judecaţi. Sophie Magdalena a fost neînfricată la interogatoriu, închisoare şi confruntările cu Gestapoul, neclintindu-se de la convingerile ei. Filmul transmite o pasiune nemărginită pentru liberate şi responsabilitate personală, în contrast Continue reading

Worüber hat Tante Merkel in Cluj gesprochen?

Es musste endlich so weit sein dass ich auch in Deutsch schreiben soll, sonst würde ich es vergessen.

Vor ein paar Tagen, war Deutschlands Bundeskanzler, Angela Merkel (Angie) in Klausenburg, um ein Tietel von der BB Universität zu kriegen. Nach einen kurzem Besuch in Bukarest, war sie so müde dass sie nicht bemerkt hat als ein Mann auf dem Klausenburger Flughafen ihr ein Blumenstrauss gab.
Später sprach sie bei der Zeremonie über die Lerninstitution wie sie ein Beispiel in der grossen EU sei, weil sie Unterricht in drei Sprachen anbietet und so weiter. Nachher sprach sie schnell mt ein paar Deutsche Medizinstudenten (schnell heisst so wie zwei Minuten) und ist zu einer Inauguration (die sie im Mittelpunkt hatte).

Später, Continue reading

STORM

Acest film a mers la Festivalul de Film European de la Braşov, din luna mai.  Filmul este într-adevăr un thriller politic, cu adevărat european şi modern. Pelicula din 2009 prezintă povestea unei procuroare a Tribunalului de la Haga ce fugăreşte un fost comandant sârb, acuzat de crime împotriva umanităţii, comise în republica Srpska. Principalul martor însă minte şi faptul acesta o duce pe femeie în Bosnia, de unde porneşte o aventură ce se întinde în Europa şi în ultimele zeci de ani. De mult nu am mai urmărit un film care chiar să mă ţină în SUSPANS şi intrigat. Ce mi-a plăcut la film a fost faptul că este despre noi, despre cetăţenii statelor UE şi despre candidaţii la aceasta. Pe parcurs apar elemente la care mulţi prea rar se gândesc, şi anume legislaţie, hârtii, aderare, etc. Ce înseamnă a îngropa sau dezgropa trecutul unei zone despre care lumea ştie puţine. Continue reading

Despre Braşov

Braşovul poate că există de când lumea şi Pământul, dar este atestat documentar însă de 775 de ani. Corona, oraşul de la poalele Tâmpei este cel mai frumos oraş din câte am văzut deocamdată. Şi nu pentru că este oraşul meu. Cunoscut sub numele de Corona, Kronstadt sau Brasso, această aşezare din depresiunea Braşovului cară o imensă încărcătură culturală şi umană.

Anul acesta se împlinesc 775 de ani de la atestarea documentară a oraşului dar se pare că oameni au locuit cu mulţi ani şi înainte de acest prim document. Acesta fiind un document păstrat, ne duce cu gândul că au fost multe alte scrisori, hârtii etc în care apare numit oraşul dar că au dispărut undeva.

În Braşov se găsesc culturi şi locuri inimaginabile şi totuşi prezente în cotidian. De la biserica Neagră, iniţial numită biserica “Sfânta Maria” dar care şi-a căpătat acest nume în urma unui incendiu, şi saşii din jurul acesteia la aşchii din ceea ce se pare a fi Sfânta Cruce şi dacii ce aveau temple la Pietrele lui Solomon. Continue reading

ANnO Domini 2005

Asta am scris acum câţiva ani despre anul 2005. Din anumite motive am scris în engleză, lucru pe care l-am redus de atunci..

This is the first out of a 3- blog series in which i am going to remember the last years. This october entry is about the year 2005, in november I am going to write about 2006, and at the end of december about this year. Continue reading

Please write your email address to subscribe to my blog and receive notifications of new posts by email.
Apasati aici pentru a va abona la acest blog.

Join 130 other followers

Inside Brumărel

Archive

Credo

Men give away nothing so liberally as their advice (Francois de la Rouchefoucauld)

2008- 2017 All rights reserved

Protected by Copyscape Web Plagiarism FinderUnauthorized use and/or duplication of this material without express and written permission from this blog’s author/owner is strictly prohibited.