archives

istorie

This tag is associated with 5 posts

Orasul Memorabil 2016

Servus prieteni,

Ordinul Arhitecților din România – filiala Bv-Cv-Hr a organizat anul acesta între 8 și 23 octombrie a 7-a ediție a expozitiei-proiect Orașul Memorabil.

 

macheta-om-2016-expo

 

Aceasta prezintă istoria Brașovului în fotografii mai vechi și mai noi.

Am trimis câteva fotografii făcute de mine acum câțiva ani și m-am bucurat să văd că în expoziția de la Poarta Ecaterinei (lângă Facultatea de Silvicultură) apar trei dintre fotografiile mele.

Dacă aveți drum pe acolo, puteți merge să vedeți întreaga expoziție din aer liber. OM are și o secțiune interioară, care prezintă 100 de fotografii originale. Acestea pot fi văzute pe strada Șirul Beethoven, nr.1, Brașov (intre Poarta Schei si Poarta Ecaterina).

Mulțumesc mult dlui Ovidiu Talos si Mirunei Stroe care sunt principalii organizatori ai expoziției care mai este deschisă până pe 23 octombrie 2016.

 

Toate bune,

Iosif

Communist Bloc Party

In April 2015, there was a tour of Bucharest going on outside the bloc in which I lived. I took a look outside. Right as I was looking at the group, the man leading the group said “and here, you can see a communist bloc.”

At that point, everybody turned and looked at the building, and more specifically at me, as I was in the window. Right then, I snapped a picture of the group with my tablet.

Here it is.

I did not know I lived in a communist landmark. It’s interesting how marketing works and how you can turn a regular building into a touristic sight.

Communism

I usually don’t enjoy photographs that have a before story (and mostly and after one too), because I think the photograph itself should tell the story, but I think in this case, it does work.

Stilul ‘gotic bizantin’: Confluenţa dintre occident şi orient în Ţara Bârsei

Biserica Sfântul Nicolae din Râşnov

Cultura, sau rezultatele la care a ajuns un anumit grup până la un anumit punct, reprezintă capacitatea umană de a reprezenta experienţe prin simboluri precum şi modul în care oamenii au exprimat în mod creativ atât aspectul mai profund cât şi pe cel mai superficial al existenţei lor. Orice cultură însă, îşi are rădăcinile în confluenţa dintre mai multe culturi. Uneori însă, asimilarea nu se face complet, şi astfel avem de a face cu elemente ce nu ţin exclusiv de o paradigmă şi de un mod de viaţă sau de altul.
Spaţiul românesc a fost de-a lungul istoriei sale locul de întâlnire al multor culturi şi popoare, iar uneori influenţa pe care acestea au exercit-o unul faţă de celălalt a dus la apariţia unor produse culturale extrem de interesante, greu de definit şi de categorizat.
În zona Ţării Bârsei au convieţuit şi s-au influenţat reciproc culturi diferite, cu gândiri şi origini diferite. În acest spaţiu de confluenţă a culturii româneşti şi a culturii germane (săseşti) se găsesc vestigii care, cu toate că din punct de vedere formal aparţin uneia dintre grupe, din punct de vedere al gândirii şi al viziunii despre lume, lucrurile nu mai stau atât de clar. În localitatea Râşnov din judeţul Braşov se găseşte o biserică a cărei pictură şi arhitectură dau încă dureri de cap cercetătorilor. Biserica Sfântul Nicolae este un reflex al relaţiilor multiculturale şi multietnice care s-au regăsit în Ţara Bârsei de-a lungul timpului. Cu toate că este o biserică ortodoxă şi a fost mereu aşa, influenţa săsească se vede într-un mod foarte puternic în pictura şi arhitectura bisericii. Ghizii locali numesc stilul picturii „gotic bizantin”, cu toate că această denumire nu este una acceptată la scară largă. Vom încerca să vedem de ce este această biserică de secol XIV atât de unică şi de valoroasă pentru patrimoniul cultural şi religios al zonei, şi cum se reflectă întrepătrunderea dintre culturi în aceste forme de exprimare a spiritului religios şi de reprezentare al lumii.

Biserica „Sfântul Nicolae” din localitatea braşoveană Râşnov a fost construită în secolul XIV şi este considerată a fi prima ctitorie a Basarabilor în Transilvania, şi cea mai veche biserică ortodoxă din Transilvania de sud-est. Conform săpăturilor arheologice, se pare că oraşul Râşnov a fost la origine o aşezare dacică, dar că mai târziu ar fi existat în acel loc şi un castru roman. Prima atestare documentară a oraşului datează din anul 1331, când este menţionat sub numele de Rosnou. Denumirea latină a oraşului se pare că era Villa Rosarum. Localitatea Râşnov a fost de-a lungul istoriei sale un spaţiu de confluenţă a mai multor popoare, religii şi stiluri de viaţă, lucru care se regăseşte şi în monumentele oraşului şi care este vizibil şi astăzi. Încă din vechime, oraşul a avut şi o denumire germană, Rosenau (în traducere „lunca trandafirilor”), care se păstrează şi astăzi, dar şi una maghiară, Barcarozsnyó. Aceste denumiri sunt urmarea prezenţei extrem de puternice a populaţiilor de saşi şi secui, care astăzi au devenit minoritari.
În secolul XIV, când a fost construită biserica ortodoxă din acestă localitate, popoulaţia română-creştin-ortodoxă nu era foarte numeroasă, zona Ţării Bârsei fiind ocupată majoritar de saşi şi maghiari, dar prezenţa şi mărimea bisericii ne dau de înţeles că românii erau o comunitate puternică şi respectată. Se pare că această biserică a fost construită în anul 1384, dar cercetările din ultimii 20 de ani indică faptul că ar putea fi chiar mai veche de atât.
Oraşul Râşnov este situat lângă Braşov şi în apropierea unui drum comercial important, lucru care a dus atât la dezvoltarea sa economică, cât şi la influenţarea vieţii oamenilor din acest spaţiu de către cei ce treceau prin această zonă. În secolele XIV-XVI, Râşnovul a devenit al doilea târg ca mărime din Ţara Bârsei.
Revenind la biserică, cercetătorii susţin că aceasta ar fi fost construită din piatră datorită faptului că pe acel loc se aflase iniţial o biserică ortodoxă de lemn care ar fi fost distrusă în 1241, în timpul marii invazii a mongolilor. O altă motivaţie pentru construirea unei biserici din piatră este faptul că în Evul Mediu, în Râşnov aveau loc foarte multe incendii, lucru care ar fi putut determina oamenii să dorească construirea unor edificii mai rezistente. Biserica este situată în afara cetăţii, la marginea unei păduri. Condiţiile defavorabile în care trăiau românii din acea zonă a determinat ca aceasta să aibă o arhitectură simplă şi foarte modestă, dar în acelaşi timp neobişnuită şi atipică pentru o biserică ortodoxă. Stilul bisericii este unul rustic, cu nava unică şi cu o singură absidă pentagonală, având un număr impar de laturi. Partea estică a navei, compusă din două travee se sprijină pe două rânduri de ogive. În colţul navei există şi astăzi o consolă conică a navei iniţiale, ce datează, ca şi bolta, dinainte de anul 1384. Aceste elemente de arhitectură amintesc mai degrabă de o biserică săsească decât de una tipic transilvăneană.
Pictura din interiorul bisericii „Sfântul Nicolae” este foarte deosebită şi este o reflexie a unei vieţi în care se întâlnesc orientul şi occidentul. Acest fapt se datorează populaţiei germane, care se pare că ar fi venit de pe malul stâng la Rinului, dintr-o localitate numită chiar „Rosenau”, a avut un impact foarte mare asupra modului de viaţă al locuitorilor cetăţii transilvănene.

Conform istoricilor locali, culorile folosite pentru a realiza pictura din acestă biserică au fost create exclusiv din plante medicinale. În decursul timpului, aceasta s-a înnegrit şi din diferite cauze, ce ţin mai ales de faptul că o perioadă îndelungată de timp, biserica nu a mai fost folosită, pereţii au fost acoperiţi de un strat negru de murdărie. Numai după anul 2000 s-au realizat lucrări de curăţire a pereţilor. Pentru a face acest lucru s-a folosit o combinaţie de apă, amoniac şi brânză de vaci. În urma acestei restaurări, au ieşit la lumină o serie de picturi extrem de interesante şi de deosebite.

La începutul sec. XVI, biserica a suferit o distrugere, în urma căreia s-a reconstruit de la jumătatea pereţilor în sus. Astăzi se văd încă urmele acestei intervenţii, care se observă la diferenţele de grosime ale zidăriei, precum şi prin modul în care se îmbină consolele de piatră cu arcele din cărămidă ale bolţilor. Reconstruirea zidurilor de la începutul sec. XV a fost urmată de acoperirea interiorului cu un înveliş de frescă. În ultimii ani însă, de sub acest înveliş de factură postbizantină au fost scoase la iveala suprafeţe importante. În nişa proscomidiei din altar se poate vedea un „Iisus al Durerii cu Maica Domnului şi Sf. Ioan”, iar pe pânzele bolţilor părţii estice ale naosului sunt pictate scene din viaţa lui Iisus (vindecarea orbului, învierea lui Lazăr, patimile); Iisus Pantocrator, medalioane cu sfinţi şi cete îngereşti, reprezentări ale evangheliştilor şi alte icoane. Este de remarcat faptul că Iisus Pantocrator, care se găseşte pe boltă, în poziţie centrală, este situat atipic, fiind orientat către uşa de ieşire, şi nu către altar, cum este obişnuit.

Pentru că  comunitatea creștin-ortodoxă era în continuă creştere, spaţiul iniţial al bisericii a devenit prea mic, aşa că a fost nevoie ca biserica să fie extinsă. Zidul vechi de la închiderea naosului a fost dărâmat, iar biserica a fost extintă spre vest, ataşându-i-se un compartiment dreptunghiular, care a primit rol de pronaos. Intrarea în biserică a fost mutată pe latura nordică, astăzi acolo se află o nişă amplă, suprapusă de o fereastră.
În timpul acestor schimbări, care s-au petrecut în 1679, compartimentul cel nou a fost pictat, atât la interior cât şi pe exterior în tehnica numită al secco. Se pare că aceasta a fost realizată de doi pictori dintr-un atelier din sudul Carpaţilor. Conform unor surse, aceştia sunt aceiaşi pictori care au pictat şi fresca din spaţiul mai vechi al bisericii. Inspiraţia pentru noua pictură este chiar programul iconografic anterior. Astfel, pe boltă şi pe zidurile perimetrale se regăsesc scene din viaţa lui Iisus ca: fuga în Egipt, botezul, învierea lui Lazăr, dar şi scene din Săptămâna Patimilor cum ar fi Cina Cea de Taină, sărutul lui Iuda, Iisus la Pilat din Pont, purtarea crucii, răstignirea, punerea în mormânt, etc.

În jumătăţile penetraţiilor de boltă, spre apus se văd reprezentări ale evangheliştilor, dar şi scene din viaţa Maicii Domnului, heruvimi, sfinţi redaţi în medalioane, dar şi o serie de cadre cu motive florale.

Picturile din biserică se caracterizează prin simplitate şi respectă canoanele bisericii răsăritene. Sfinţii sunt acoperiţi cu veşminte, fiindu-le vizibile numai faţa şi mâinile. Faptul că li se vede faţa simbolizează faptul că în ei se află spiritul divin, iar mâinile simbolizează creaţia lui Dumnezeu. În ciuda faptului că imaginile din icoane par a se petrece într-un timp şi spaţiu suspendat, pentru a reda transcendenţa mesajului, acestea par a fi influenţate de pictura gotică care a fost puternic influenţată de lumea laică, astfel încât unele scene de pe pereţii bisericii dau impresia de a reprezenta scene foarte concrete de viaţă. Amprenta timpului în care au fost realizate picturile îşi face şi ea simţită prezenţa prin modul de reprezentare a „civililor” din icoane, dar şi prin tehnica de pictare a elementelor. Astfel, găsim o combinaţie între bidimensionalitate şi tridimensionalitate. În general, chipurile par a fi mai degrabă bidimensionale, în timp ce elementele ce ţin de lumea materială (textile, obiecte, geografie) par a avea mai multă tridimensionalitate. Cu puţine excepţii (una dintre acestea ar fi Iisus Pantocrator), personajele din icoane se privesc unele pe altele şi interacţionează între ele, neintrând în contact cu privitorul. Acest fapt denotă caracterul informativ pe care trebuie să îl aibă o icoană şi caracterul educaţional al acesteia. Imaginile din biserică sunt un intermediar între concret şi abstract, şi fac apel la psihicul celui care priveşte, dar în acelaşi timp sunt şi o reprezentare a societăţii în care au fost pictate.
Compoziţiile picturale sunt dramatice şi conflictul conţinutului reiese din redarea spaimei în faţa morţii, specifice acelei perioade , combinată cu promisiunea învierii şi a unei arte marcate de bucurie. Picturile păstrează caracteristicile artei religioase bizantine, care abstractizează şi sugerează idei, dar se combină cu gândirea gotică, care este foarte reprezentativă şi atentă la detalii.
Este greu de stabilit ce face ca aceste picturi să fie atât de deosebite şi ce le deosebeşte de pictura bizantină din acea vreme. Se poate argumenta că imaginarul care stă în spate are mai degrabă o încărcătură de factură occidentală decât grecească, aşa cum se întâmplă de obicei în cazul icoanelor bizantine.
În concluzie, putem afirma că la Râşnov, interferenţa mai multor culturi, a dat naştere unui limbaj conceptual exprimat într-o manieră unică.

 

 

Invitatie la comunicarea “De la Arena la Ecran: Anticii in Receptarea Moderna”

Joi de la ora 16, la Facultatea de Istorie, Centrul de Istorie Comparată a Societăţilor Antice organizează comunicarea “De la Arenă la Ecran: Anticii în Receptarea Modernă”.
În cadrul acestei comunicări voi vorbi şi eu despre cum şi din ce cauze a evoluat modul de reprezentare a lumii gladiatorilor din Roma Antica de-alungul primului secol al cinematografiei, de la filme alb-negru până la “Spartacus” sau mai târziu la “Gladiator” şi după.

Afis Decembrie 2

Cei care sunt interesaţi de cum a evoluat viziunea luminii moderne asurpa gladiatorilor şi a mediului acestora, şi cum aceasta este exprimată prin cinematografie, sunt aşteptaţi cu drag! Comunicarea va avea loc in sala 206, care este la etajul 2.
Vă aştept!

That is so 100 years ago!

Am găsit o vedere 1911- Sărbători de iarnă. Acum 100 de ani.
Deci, dacă cineva împlineşte cam acum 100 de ani în Europa, atunci, m-am gândit că acea persoană a văzut acestea (şi multe în plus):
Scufundarea Titanicului
Primul război
Filme mute,
Filme cu sunet Continue reading

Please write your email address to subscribe to my blog and receive notifications of new posts by email.
Apasati aici pentru a va abona la acest blog.

Join 128 other followers

Inside Brumărel

Archive

Credo

Men give away nothing so liberally as their advice (Francois de la Rouchefoucauld)

2008- 2017 All rights reserved

Protected by Copyscape Web Plagiarism FinderUnauthorized use and/or duplication of this material without express and written permission from this blog’s author/owner is strictly prohibited.