archives

toamna

This tag is associated with 6 posts

Des réflexions indirectes

The pictures in this album are photos I took when I was just beginning to learn about photography more professionally.

My belief is that, even though they were not works of art, they did reflect my inner self in an indirect manner.

Halloween 2010

Uite că am mai fost lăsaţi să apreciem natura care aduce cu sine coloratele frunze care zboară prin oraşe şi sate.  

Anul acesta, am văzut petreceri de Halloween încă de cu câteva zile înainte, şi am fost “bosumflat, pentru că credeam că oamenii chiar se îmbracă aşa în mod obişnuit. Oricum.

Mă gândesc dacă toate poveştile, în care apare Jack O Lantern sau tradiţiile de această sărbătoare sunt ficţiune sau nu. Într-un fel, cum au trăit şi supravieţuit acestea timp de mii de ani, dacă ar fi fost doar prostii?

Ştiţi că de Halloween se permit divere ritualuri cum ar fi cel de prezicere. De exemplu, femeile îşi pot prezice viitorul cu ajutorul a trei vase umplute cu diferite lichide,. Unul trebuie ales în timp ce femeia e legată la ochi, iar acela îi va prezice viitorul.

Cred că anul acesta, de Anul Nou celtic avem nevoie să deschidem lumea şi să vorbim cu lumile celelalte, dat fiind că suntem în nevoie. Oare despre ce vorbeau oamenii de Halloween cu cei plecaţi dintre noi sau cu cei pe care îi invocau?

 

Pumpkin season ahead

În sfârşit am ajuns! După un drum obişnuit, format din zi şi noapte, rău şi bine, trist şi mai trist, mereu în soare, a venit şi vremea recoltelor. Acum ne mai scade pulsul pentru că asemenea unui tren, încet dar sigur, trec norii prin faţa soarelui, răcorindu-ne frunţile.

Odată, când eram într-o excursie, de câteva zile, m-a întrebat cineva la care am făcut un popas întâmplător că îmi dă un bostan dacă vreau. Am zis că normal că vreau un bostan, numai că eram departe de casă. Dar dacă spusesem că îl vreau, nu numai că l-am luat, dar l-am şi dus până acasă.
Câteodată, toamna pământul pare plat, aşa cum era pe vremuri. Acei oameni au creat pe de altă parte reţetele de murături şi conserve pe care chiar şi noi le mai folosim.
A venit vremea să strângem strugurii la care nu a ajuns vulpea, să povestim despre vrăjitoare care transformau oameni în dovleci (sau dovleci în trăsuri sau maşini de lux), ca apoi, frânţi de oboseală să ascultăm muzica ce au compus-o înaintaşii noştri.
Dar mai este şi vară, şi încă ce vară. Ne mai putem însori şi bronza mult. Dar când vara va fi terminată, o vom avea bine topită în fructele din borcan, piele şi fotografii în rame vechi.
Ce forme vor fi bostanii, sau alte întrebări despre toamnă nici nu contează, când o să ajungem acolo, vom trece şi acele “obstacole”!
Până atunci, mănânc scoruşe pentru că nu am reţeta de magiun din ele. Lumea este, se pare, rotundă.

Poiana Brasov reloaded

Anual, celebra staţiune din judeţul Braşov devine plictisitoare şi de nişă pe timpul verii, strângând pe străzile ei doar turişti care vin să urce pe miile de munţi din împrejurimi, sau turişti veniţi de la prea mare căldură, Bucureşti sau alte zone, la răcoarea braşoveană şi implicit la cea din poiană. La fel se prezintă şi luna septembrie, când petrecerile poienare par doar amintiri. În aceste zile, vezi cum staţiunea se pregăteşte de viitorul sezon ştiind că în curând va începe o mică “avanpremieră” prin petrecerile de Halloween sau alte sărăbtori “ad- hoc”. Vezi lumea încălzindu- se la kuertos, mergând la biserică şi plimbându- se. Staţiunea poate să aibă şi o altă faţă, pe care nu mulţi o văd.

stare de toamna

Cu toate că abia s-au terminat Paştile şi ne îndreptăm cu paşi mari spre vacanţă (ceea ce nu e neapărat un lucru bun), am mereu impresia că vine toamna.
Habar n-am de ce. Este exact acceaşi atmosferă în sufletul meu şi prin oraş. Doar că nu sunt frunze colorate. Sezonul de navighaţie se încheie, se scot hainele groase, se scobesc napii..
Lumea parcă a luat-o cu susul în jos. Am senzaţia că zilele se scurtează, că vine bruma, şi tot aşa.
Dar ştiu că nu e aşa şi nu pot face nimic. Ce o fi, o fi..

După masă de noiembrie

Hey cititori,

Uite că a mai trecut o perioadă mică din viaţa mea, una de câteva zile. Am fost la un atelier organizat de facultatea mea, dar despre asta am povestit deja. Oricum, a urmat o seară dedicată alcoolicilor, cu scenete de teatru interpretate de cei de la secţia de actorie, inspirate din întâmplări reale. Au folosit şi tehnici diverse, cum ar fi Theater of The Opressed, adică sociodramă, cum am auzit că se mai numeşte, în care un om poate schimba întâmplările jucate pe scenă.

Am mai fost la un film, unde protagoniştii, adică oamenii care îşi povesteau viaţa în acel eseu cinematografic au fost prezenţi în sală, iar asta mi s-a părut foarte impresionant, pentru că acei oameni povesteau despre lagărele din România, proprile lor experienţe.

Ca să mă fac că ignor criza economică o să mai povestesc că mi-am luat papuci de iarnă şi de sport, numai pentru că am nevoie, din ca alţii, se ştiu ei, care cheltuie degeaba!

Acum afară este un apus incredibil de noiembrie, crengile goale ale copacilor sunt singurul contur care se distinge din fum iar soarele roşu nu se vede, doar lumina sa înrozeşte cerul de la orizont. Mai se aprind becuri în casele oamenilor, maşini care fac lumini călătoare pe străzi şi felinare ce luminează copacii fără frunze. Şi ciorile au plecat şi eu mă duc să mă mai uit pe geam, să îmi imaginez ce e dincolo de dealuri şi să mă bucur că e încă cald în casă.

Please write your email address to subscribe to my blog and receive notifications of new posts by email.
Apasati aici pentru a va abona la acest blog.

Join 130 other followers

Inside Brumărel

Archive

Credo

Men give away nothing so liberally as their advice (Francois de la Rouchefoucauld)

2008- 2017 All rights reserved

Protected by Copyscape Web Plagiarism FinderUnauthorized use and/or duplication of this material without express and written permission from this blog’s author/owner is strictly prohibited.